duminică, 28 noiembrie 2010

Limba romana si "filmicitatea"

Un pasaj dintr-un scenariu teoretic sau nu, intai in engleza, si apoi in limba romana, pentru a exemplifica faptul ca...mai bine va las sa cititi. Incercati sa vizualizati secventa respectiva cu ochii mintii. Mentionez ca textul a fost scris original in limba romana si apoi tradus, nu invers. Here it goes:

EXT.PARK - DAY

DAN is walking, apparently without any particular
destination. We see him from the back. We hear somebody
running, and then stopping. DAN turns around, then the camera
turns around as well. It's her, the girl from the bus, she's
catching her breath, smiling.
                                   THE GIRL
                         Wait... Just a sec.

She's catching her breath again.
                                   THE GIRL (CONT'D)
                         Why did  you thank ME?

                                   DAN
                         What do you mean why? For the
                         inspiration, of course. Such a
                         precious and rare little thing. I
                         take it you liked it, then? (with a
                         certain satisfaction in his voice)

                                   THE GIRL
                         (a bit proud)
                         What makes you think I liked it?

                                   DAN
                         Well... (smiling a bit, and
                         pointing his eyes at her, who is
                         still breathing heavily)

                                   THE GIRL
                         (ashamed and smiling)
                         Yes, I did like it. More so, I liked
                         it a lot...

                                   DAN
                         Then, I thank you even more. (He
                         makes a silly but funny bow)
                         Cheerio.(He turns to leave.)

                                   THE GIRL
                         Wait.

                                   DAN
                         Yes, little lady?

                                   THE GIRL
                         Bianca. My name is Bianca.


                                                                 

EXT.PARC - ZI

DAN merge, aparent fara vreo destinatie anume. Amorsa, auzim
pasi de alergat, care se opresc. DAN se intoarce, camera se
roteste si ea. Este fata din autobuz, isi trage sufletul,
zambind.

                                   FATA
                         Stai ...putin.

Isi trage sufletul iar.
                                   FATA (CONT'D)
                         De ce mi-ai multumit mie?

                                   DAN
                         Cum de ce? Pentru inspiratie,
                         desigur. Ceva foarte pretios si
                         rar. Sa inteleg ca ti-a placut?

                        (cu o usoara satisfactie in voce)
                                   FATA
                         De unde ai tras concluzia ca mi-a
                         placut? (usor de tot mandra)

                                   DAN
                         Pai... (zambind, si aratand din
                         ochi catre ea, care inca respira
                         greu)

                                   FATA
                         (rusinata)Da, mi-a placut. Chiar...
                         foarte mult. 

                                   DAN
                         Atunci, cu atat mai mult iti
                         multumesc. (Face o plecaciune
                         simpatica) Adio. (Da sa plece.)

                                   FATA
                         Stai.

                                   DAN
                         Da, domnita?

                                   FATA
                         Bianca. Ma cheama Bianca.


Ceva parca nu...         nu?

Conventia filmica romana contemporana nu e foarte extinsa, nu poate cuprinde nici pe departe orice subiect, fata de cea americana. La noi se preteaza filmele de festival, cu personaje si scenarii sarace, sictirite, vulgare si, in cele din urma plictisitoare ca naiba. Si asta e din cauza multor factori, oricum o societate bolnava nu poate decat sa aiba o cinematografie bolnava. Eu as dori ca sa se poata face orice gen de film in romana, fara a da in penibil din cauza faptului ca suntem romani si ca nu suna bine. Vreau sa vad un science fiction in romana si sa raman masca. Sunt deschis la orice... chiar un film cu animale...

Dar serios acum, habar nu am cum voi rezolva dilema asta. Time will tell.

9 comentarii:

  1. Problema tine de experienta...romanii si-au pierdut experienta de a face filme de orice gen. Sau le e frica.
    Plus ca e foarte greu. Trebuie sa ai viziune sa faci un film sf in orice limba ar fi. Eu unul m-as duce la un astfel de film. Atat de curios as fi incat m-as duce. Publicul incepe sa fie "cult" si filmele de festival incep sa prinda. (si ca veni vorba de filme de festival, actorul ala din 4,3,2 care apare acum intr-o reclama la vodafone pare ca nu si-a mai iesit din rolurile trecute si mormolocul celalalt incearca sa-l imite - doar o paranteza).
    Cum ar fi un film de groaza romanesc? Multe de fapt si sunt...

    RăspundețiȘtergere
  2. Ai foarte multa dreptate cu ce zici aici. Ce mi se pare un lucru foarte grav in contextul actual este tocmai goana dupa festivaluri ce ne inchide in acelasi cerc vicios. Din '90 incoace se merge pe acelasi gen de filme perimat, cu aceleasi subiecte preponderent sociale. Noi nu suntem in stare sa facem un film bun, vandabil, pe un subiect generalist. In schimb "cinematografia" romaneasca abunda de cersetori, comunism, infractori, bolnavi, prostituate si violuri.

    Subscriu la ce zice Mihai mai sus, multe filme romanesti sunt de groaza, sau in cel mai bun caz provoaca dureri de cap (asta pentru ca unii nu au auzit macar de un trepied, steadycam sau alte mijloace de stabilizare a camerei). Sa mai spun si de macaraua care se loveste de copaci intr-o secventa dintr-un lungmetraj romanesc (sponsorizat de CNC) si tras pe pelicula ? (apropos, pelicula respectiva n-a vazut in viata ei corectie de culoare).

    Si ce e mai rau, sunt filme trase in RO care urla acest lucru, chiar daca actorii si echipa de productie sunt straini (si nu vorbesc acum de recunoasterea locatiilor familiare, ci de feelingul pe care il inspira).

    Iar ca sa inchei, mi se pare jenant sa existe filme unde se observa clar diferentele intre unit-uri (vezi filmul lui Steven Seagal tras in Bucuresti). Aproape ca poti spune la fiecare secventa cine a filmat-o (unit-ul strain sau echipa locala).

    Mai continui ? :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Subiectul e complex.Recunosc ca nu eram convinsa de articol atunci cand l-am citit pentru ca vine ca o observatie si nu ca o argumentare.Exemplul era...si nu era,dupa parerea mea ,cel mai elocvent.In orice caz, subiectul mi-a revenit in minte acum cateva zile cand, intamplator, am dat peste filmul "Ho Ho Ho" la televizor.Nu m-am uitat la tot filmul caci nu mi-a trebuit atat.Daca era film mut as fi zis ca-i american , asa mi s-a parut ca stil de filmare.Cand am auzit graiul romanesc insa, m-a izbit ceva...nu stiu...ca nuca in perete ? Mi-ar placea sa intru in detalii dar nu sunt CTP, sunt doar o tipa care se mai uita din cand in cand la filme.Am inteles acum de ce nu ma pot uita la "Love Actually" si la "Grey's Anatomy" in spaniola, desi "Volver" m-a cucerit din prima.

    Cum vom rezolva asta ? Nu stiu, momentan poate prin a nu apela la forme fara fond, care genereaza in fapt, penibilitatea de care vorbesti.In timp, societatea va evolua, hopefully,si la o noua mentalitate va fi nevoie de "haine" noi.Cred ca acest lucru va fi reusit atunci cand il vom vedea pe ecrane pe Christoph Walz vorbind in romana si nu vom simti ca tocmai ne-a izbit ceva :))

    RăspundețiȘtergere
  4. I imagine the day that cartoons on CN and FoxKids became Romanian-dubbed was a day of sadness and sorrow to you...:) It would be nice to think I'm not the only person in this country who felt like that lool

    Mi se pare ca tu iti pui aici doua probleme diferite si as vrea sa le iau pe rand. Prima se refera la faptul ca un text scris in romana suna mai ok in engleza decat in original. A doua se refera la faptul ca filmele romanesti sunt de toata jena, si ca una din cauzele posibile ar fi fenomenul exemplificat de cele 2 variante de text.

    Se le luam deci pe rand.

    Dap, difera feelingul produs de acelasi text, scris in paralel in engleza si romana. Ceva ce in engleza suna pseudonatural suna in romana lemnos si pueril si jeneaza urechea ascultatorului - si efectul ar fi si mai pronuntat in cazul textului interpretat. Explicatia pe care pot s-o dau fenomenului? Pai, in primul rand ar fi faptul ca in cazul nostru, diferenta dintre exprimarea vorbita si exprimarea literara e mare. Frazeologia difera, cuvintele difera, topica difera - totul difera. Iar atunci cand o persoana se apuca sa scrie sau sa traduca un scenariu in romana, are tendinta, poate voit, poate involuntar, sa pice in genul asta de exprimare semipretioasa - iar rezultatul e ca replica nu seamana de loc cu ceea ce tu sau eu am spune de la sine. Ca cititor sau ca spectator, eu personal n-sm cum sa ma identific cu niste personaje care spun:

    "FATA
    Stai ...putin.
    Isi trage sufletul iar.
    FATA (CONT'D)
    De ce mi-ai multumit mie?
    DAN
    Cum de ce? Pentru inspiratie, desigur. Ceva foarte pretios si rar."


    pentru ca eu in situatia asta m-as exprima ceva gen:


    "FATA
    ...Asteapta un pic. (sau/ Stai un pic sau/ Un moment!)
    Isi trage sufletul iar.
    FATA (CONT'D)
    Aaa...De ce... mi-ai multumit MIE?...
    DAN
    De ce? (Pai) Pentru ca tu m-ai inspirat. Iar inspiratia e un lucru foarte important, si foarte greu de gasit."

    Ok, diferenta poate pare neglijabila, dar mie imi suna oarecum mai plauzibila a doua varianta decat prima. Ceea ce e de remarcat e ca in engleza replicile capata ceva mai multa naturalete, ceva mai multa veridicitate - poate pentru ca cel care traduce nu se mai simte constrans de canoane si i se "dezleaga limba", ca sa spun asa. Intotdeauna, atunci cand traduci ceva intr-o limba pe care nu o stapanesti ca vorbitor nativ, exprimarea ta e cu atat mai personala si mai naturala cu cat e mai dificila, pentru ca prioritatea ta nu e s-o faci sa para "eleganta" ci sa comunici ceva si sa te faci inteles. Iar pentru ca in engleza exprimarea vorbita difera foarte putin de cea scrisa, limba asta are proprietatea de a ameliora rigiditatea exprimarii din romana.

    Cand vine vorba de situatia inversa, adica de traducerea din engleza in romana, totul depinde de calitatea traducerii si traducatorului. O sa dau un singur exemplu, care vorbeste de la sine. Cu patru ani in urma, pe cand inca ma mai uitam la seriale de animatie, era o situatie in care una din replici in engleza suna in felul urmator:

    "Arnold, you've been working out lately!"

    Care era echivalentul romanesc?

    "Arnold, ai mai lucrat pe-afara in ultima vreme?"

    Atunci cand ai de-a face cu asemenea traducatori (penibili) ar fi si de mirare daca in romana dialogul ar suna ok.

    Cam asta ar fi despre diferenta dintre cele 2 variante ale textului.

    RăspundețiȘtergere
  5. Cat despre a doua problema pe care o propui, nu cred ca motivul principal pentru care in Romania nu se fac filme ca in

    America e limbajul de lemn. E mai degraba vorba de o carenta de viziune, de imaginatie, de hotarare si de interes. Ai putea

    face un SF romanesc, oricat de prost, daca macar ai avea intentia asta. Dar aici nu exista in primul rand dorinta de a-l

    face. Nici nu se pune problema sa propui o varianta la "War of the Worlds" in Romania. Ti s-ar spune imediat ca nu sunt bani,

    nu e tehnologie, nu e experienta etc etc. Nu e de loc asa. Bani s-ar putea obtine, tehnologia s-ar putea obtine, experienta

    ar veni cu timpul. Adevarul e ca aici pur si simplu nu e viziune. Lipsa asta se reflecta in tot ce are legatura cu Romania.

    Unii spun ca e o mostenire de pe vremea lui Ceasca. Atunci se faceau filme despre daci si romani, despre luptele lui Mihai

    Viteazul si despre cum aterizeaza strabunica - acum se fac despre societatea decadenta, despre viata romilor sau despre cat

    de mult au suferit x si y in Epoca de Aur. Nu cred ca asta e toata povestea. Filme sociale si istorice se fac si pe la altii,

    si in cantitati mai mari decat la noi. Dar un film romanesc ar fi la fel de penibil si in engleza si in romana.

    Ca sa faci filme ca in America trebuie in primul rand SA FII in America, pentru ca societatea, mentalitatea, modul de a gandi

    al oamenilor sunt chestiile care iti permit sa faci lucrul asta. Daca abilitatea de a face filme bune, sau macar variate, ar

    fi o planta si tu ai importa-o din America si ai sadi-o aici, ar muri in urmatoarea secunda. Romanul e de asa natura si eu

    personal nu cred ca sunt sanse sa se schimbe vreodata. Nu cred ca societatea din Romania o sa evolueze dincolo de nivelul

    asta; cel putin la momentul asta, cand ma uit in jur, nu mi se pare posibil ca ceva atat de degradat sa-si mai revina. Sper

    totusi ca e doar din cauza ca sunt eu pesimista...

    Dar deocamdata, daca vrei sa traiesti intr-o societate in care sa se poata face orice fel de film, sfatul meu ar fi sa

    emigrezi :)

    RăspundețiȘtergere
  6. Ei, uite un ditamai raspunsul... Si nu am altceva de zis, sincer, decat ca... sunt pur si simplu de acord cu tine. Ai exprimat foarte bine ce ai avut de spsus si, pana la urma nu gandim prea diferit pe subiectul asta, ba chiar dimpotriva, m-am regasit aproape 100% in ce ai scris... Si da, am fost unul din cei profund afectati de dublarea in romana a canalelor Cartoon Network si Fox Kids. Chiar am facut o incercare de "documentar" pe subiectul acesta in anul I.

    RăspundețiȘtergere
  7. vezi ce a zis george calinescu despre limba romana cand vorbea despre alexandru lapusneanu.
    si gandeste-te la ce poate insemna un posibil documentar stilizat intr-un climat in care sensul este intrupat in fire si suflet, lucruri ce americanul devorator de orice gunoi nu le poseda - minimalism vs. gen (noir, sf, horror)
    si 3, iti recomand pe domnul Wisit Sasanatieng, dupa mine cel mai mare pastisheur, care pe de o parte distreaza, emotioneaza vizual, dar pe de alta demonstreaza opusul a ceea ce ai spus tu in articol.

    RăspundețiȘtergere
  8. Calinescu a trait cea mai minunata perioada din istoria Romaniei, cu exceptia a vreo 15 ani in comunism. Dar ideea e ca orice ar fi zis atunci nu mai are nici o insemnatate pentru Romania de azi. Eu sunt convins ca daca nu am fi avut perioada comunista, si am fi continuat sa ne dezvoltam ca o tara adevarata, in mod sigur nu as mai fi scris postul asta. Repet. De vina e contextul socio-cultural ACTUAL. A.C.T.U.A.L.

    Faza cu documentarul nu am inteles-o. Ai o exprimare care ma deruteaza efectiv. Dar daca vrei sa insinuezi ca americanul nu e in stare de emotie reala sau subtil, inseamna ca esti ori un fularist, ori incult, ori un idiot. Imi pare foarte rau. Americanii sunt maestrii indiscutabili ai cinema-ului, si asta pentru ca au toata paleta de genuri de filme, si exceleaza in toate. Ai si Matrix, ai si Elephant. Ai Mystic River, ai si No Country for Old Men. Ai The Silence of The Lambs, ai si Winter's Bone. Ai tot. Sa nu confundam varful mainstreamului cu cinema-ul american.

    Si chiar nu vad cum ar putea domnul Wisit Sasanatieng sa demonstreze opusul a ceea ce am scris eu aici, pentru ca ... nu e ... roman? Sau tu ai ratat efectiv ideea postului meu? Poate nu am fost eu suficent de explicit... Citeste si celelalte commenturi ale mele, am mai detaliat nitel problema.

    RăspundețiȘtergere